Frigiderul omului modern, peștera lui Ali Baba

8 decembrie 2021
0 Comentarii
Imagine articol CIPRA

Omul modern a reușit să uite aproape faptul că rolul de bază al alimentelor este acela de a preveni malnutriția, permițând corpului să facă față tuturor activităților zilnice.

În ultimele decenii, a devenit evident că mai importantă decât acea valență a alimentelor care ține strict de supraviețuire este cea care ține de capacitatea lor de a ne induce o stare de bine, fie că ne bucurăm singuri de înghețata preferată, fie că savurăm alături de persoane dragi o plăcintă proaspăt scoasă din cuptor. Accesul facil la sursele de hrană și diversificarea continuă a acestora au accentuat, în timp, această valență a alimentelor de a ne face, pur și simplu, fericiți.


Creșterea producției de alimente procesate și extinderea rapidă a urbanizării au condus la un nou stil de viață și la o schimbare completă a obiceiurilor alimentare. Oamenii consumă acum mai degrabă alimente cu un conținut caloric crescut, cu grăsimi și sare, iar mulți dintre ei nu mai consumă suficiente fructe, legume și alte tipuri de fibre alimentare, cum sunt cerealele integrale.

Specialiștii OMS ne spun cum să aducem echilibrul în farfurie

Ceea ce conține o dietă diversificată, echilibrată și sănătoasă depinde de la un individ la altul, variind în funcție de caracteristici precum vârsta, sexul, stilul de viață și activitatea fizică zilnică, dar și de contextul cultural, alimentele locale disponibile și obiceiurile alimentare locale. Totuși, principiile care stau la baza unei diete sănătoase rămân întotdeauna aceleași. Dieta sănătoasă a unui adult ar trebui să includă următoarele:

  • Fructe, legume, nuci și cereale integrale (porumb neprocesat, ovăz, grâu și orez brun);
  • Cel puțin 400 g (cinci porții) de fructe și legume pe zi, excluzând cartofii, cartofii dulci sau alte rădăcinoase cu amidon;
  • Sub 10% din totalul de calorii zilnic să provină din aportul de zaharuri libere,ceea ce echivalează cu 50 g (sau aproximativ 12 lingurițe) pentru o persoană cu o greutate normală și care consumă aproximativ 2.000 calorii zilnic, dar ideal este mai puțin de 5%. Zaharurile libere sunt toate zaharurile adăugate alimentelor și băuturilor de către producători, bucătari sau consumatori, dar și toate zaharurile prezente în mod natural în miere, siropuri, sucuri de fructe și concentrate de sucuri de fructe;
  • Sub 30% din totalul de calorii zilnic să provină din aportul de grăsimi. Grăsimile nesaturate (care se găsesc în pește, avocado și nuci, în semințele de floarea-soarelui, boabe de soia, ulei de măsline) sunt preferate celor saturate (care se găsesc în carnea grasă, unt, ulei de palmier și cocos, smântână, brânză, untură) și grăsimile trans de toate tipurile, atât cele produse industrial (care se găsesc în alimente coapte sau prăjite, alimente și gustări pre-ambalate, cum sunt pizza congelată, plăcinte, fursecuri, biscuiți, napolitane, precum și uleiuri pentru gătit și diverse creme pentru întins pe pâine), cât și cele de origine animală (care se găsesc în carne și produse lactate provenite de la rumegătoare, cum sunt vacile, oile, caprele și cămilele). Se recomandă reducerea consumului de grăsimi saturate la sub 10% din totalul zilnic de calorii și de grăsimi trans la sub 1%. În particular, grăsimile trans produse industrial nu fac parte dintr-o dietă sănătoasă și ar trebui evitate.
  • Sub 5 g de sare pe zi(aproximativ o linguriță). Iar sarea trebuie să fie neapărat iodată.
  • Cu un rol cheie pentru sănătatea organismului, OMS recomandă un consum zilnic de aproximativ 2 litri de apă.

Ce cred românii despre alimentația lor?

Studiul realizat de CIPRA privind Obiceiurile cu risc crescut care au un impact direct asupra calității vieții românilor pune la dispoziția publicului și specialiștilor în sănătate o radiografie valoroasă a obiceiurilor și percepțiilor românilor legate de alimentație. Astfel, 4 din 10 respondenți se declară mai degrabă mulțumiți de calitatea alimentației pe care o au, în general. 84% dintre respondenți au menționat că obișnuiesc să ia prânzul, în timp ce 21% dintre aceștia au declarat că obișnuiesc să sară peste cină. 6 din 10 respondenți iau micul dejun, iar 4 din 10 iau și câte o gustare între mese.

64% dintre respondenți au declarat că mâncarea pe care o consumă le oferă o stare de bine și le livrează necesarul din totalul energetic zilnic, în timp ce 62% dintre aceștia consideră că alimentația îi ajută la menținerea stării de sănătate și 60% declară că alimentația lor este una echilibrată. 3 din 10 români obișnuiesc să bea cel puțin 2 litri de apă pe zi.

Principalele aspecte care ar putea îmbunătăți calitatea alimentației sunt posibilitatea de a-și permite să cumpere tot ce își doresc (52%) – aspect menționat în mai mare măsură de femei (59%), urmată de ușurința de a găsi alimente sănătoase (40%) – mai ales în rândul celor peste 45 ani, dar și un plan alimentar detaliat pentru întreaga săptămână (35%) – aspect menționat în proporție mai mare de cei cu venituri ridicate (43%).

Distribuie acest articol