Omul modern, între burnout-ul profesional și cel personal

Auzim, tot mai des, că trebuie să ne găsim echilibrul între viața personală și cea profesională și, în demersul nostru de a-l dobândi, totul ni se pare o provocare. Și asta pentru că nu există o rețetă universal valabilă, deoarece apar mai mulți factori care influențează înclinarea balanței într-o parte sau în cealaltă. Însă indiferent ce cale alegem, trebuie să nu uităm niciodată că acest echilibru este esențial pentru sănătatea noastră psihică, dar și fizică. 

Foarte multe elemente și valori care ne influențează confortul de zi cu zi s-au modificat odată cu vremurile și, mai ales, cu venirea pandemiei. Spre exemplu, 33% dintre românii chestionați pentru studiul CIPRA susțin că traficul este un factor important în acest dezechilibru, 26% dau vina pe stres, 25% sunt deranjați de aglomerație, iar 14% sunt afectați de gradul de încărcare de la job. Coroborate cu problemele personale sau cu situații dificile, acestea pot duce la burnout, atât în ceea ce privește palierul profesional, cât și viața personală. 

Trebuie să fim conștienți că dobândirea acestui echilibru poate diminua stresul, poate reduce riscul de epuizare și poate conferi mai mult confort, dar și randament în acele aspecte ale vieții în care avem nevoie să performăm. Cum, în extrema cealaltă, suprasolicitarea pe mai multe paliere ale vieții poate duce la burnout. Și deși acest termen este asociat epocii moderne, datorat, în special, stresului provocat de activitatea profesională,  acest sindrom psihologic apare ca un raspuns prelungit la factorii de stres cronic interpersonal, deci poate fi asociat și altor domenii ale vieții.

Pune accent pe lucrurile care îți fac bine

Indiferent cât de important ar fi jobul, el nu trebuie să reprezinte întreaga noastră viață, așa cum statul exclusiv cu copiii, singur sau doar cu partenerul de viață și omiterea lucrurilor care te scot din rutină, anularea pasiunilor sau lipsa timpului petrecut cu prietenii pot duce la un consum psihic nociv. 

“O cauză tot mai des întâlnită la cei care lucrează de acasă este senzația de invadare a spațiului personal, de către copii, soție, soacră etc. Am lucrat în cabinet cu situații de genul ăsta și pot spune că nu există o soluție universal valabilă. Dar în mare, ajungem tot la elementele importante pe care trebuie să le luăm mereu în calcul: să-ți comunici deschis nevoile și emoțiile, să faci în așa fel încât să îți asiguri spațiul personal de care ai nevoie, prin respectarea hobby-urilor, psihoterapie, timp petrecut cu prietenii, o plimbare pe afară ș.a.m.d.”, susține psihologul Matei Stănculescu, coach & trainer la clinica The Mind.

În urma chestionarului propus de studiul CIPRA, răspunsurile respondeților relevă câteva elemente din viața de zi cu zi, care, puse în practică, i-ar ajuta să obțină mai ușor echilibrul între viața personală și cea profesională. Pe lângă o mai bună organizare a timpului sau dedicarea acestuia pasiunilor, 41% dintre ei susțin că curajul de a face schimbări ar putea să le îmbunătățească viața, 34% consideră că e important să investească în activități pentru dezvoltarea personală, iar 25% cred că o viață socială mai activă i-ar face mai mulțumiți. 

Și chiar dacă acum avem numeroase surse la care să apelăm pentru ajutorul specializat, cum ar fi terapia, coaching-ul sau mentorship-ul, stă în puterea noastră să conștientizăm nevoia și efectele acestui echilibru, deoarece suntem, până la urmă, artizanii propriului bine, fără a fi egoiști, așa cum, de foarte multe ori, ne putem face singuri rău.

Între „DA” și „NU”

Mulți dintre respondenții studiului CIPRA susțin că stresul, situația financiară, contextul pandemic și lipsa timpului sunt factori determinanți în apariția și alimentarea stresului, însă există și o abordare psiho-cognitivă care ne poate ajuta să privim lucrurile altfel:

“Dacă tu ești bine, poți fi mult mai util pentru ceilalți. Nu este o formă de egoism faptul că pui pe primul loc nevoile tale. Gândește-te că orice ”NU” pe care îl spui este un ”DA” pentru altceva. Atunci când refuzi un task apărut cu 10 minute înainte de închiderea programului spui un ”DA” pentru odihna ta sau pentru timpul petrecut cu familia sau prietenii. Și mai spui un mare ”DA” și pentru alte după-amiezi, pentru că și colegii vor înțelege că dacă îți trimit ceva atât de târziu, răspunsul va veni a 2-a zi. Iar aici exemplele pot curge la nesfârșit. Ar trebui să ne imaginăm toate elementele astea (banii, sănătatea, pandemia, cariera etc) ca pe niște bule care umplu rezervorul nostru cu stres. Când rezervorul s-a umplut, trebuie să-l depresurizăm cumva. Putem face asta nesănătos, prin adicții sau prin comportamente compulsive, sau prin varianta sănătoasă, prin sport, relaxare ghidată, hobby-uri sau psihoterapie.”, adaugă psihologul Matei Stănculescu. 

Efectele dezechilibrului între viața personală și cea profesională se văd în scăderea performanței la birou, degradarea relațiilor și acumularea unui stres care se poate manifesta prin furie, nemulțumire, delăsare, izolare sau o stare conflictuală. E imposibil să ridicăm un zid între cele două planuri, putem, mai degrabă, să stabilim o graniță. Iar granița asta ar fi indicat să fie flexibilă, realistă. Și asta pentru că sunt lucruri pe care pot să le las doar la birou sau acasă și altele pe care mi-ar face bine să le pot discuta cu familia, prietenii sau colegii. Specialistul The Mind, Matei Stănculescu, a subliniat trei lucruri pe care am putea să le facem pentru a ajunge mai aproape de acest echilibru atât de necesar:

1. Self check-in – ia-ți măcar 1 minut sau chiar oră în care să te oprești din tot ce faci și să vezi cum ești, cum te simți din punct de vedere fizic, mental, emoțional, relațional. Și vezi care este cea mai mare nevoie pe care o ai în momentul ăla. Atenție, nevoia e a t!. Și îndeplinește-o! Ai nevoie de puțin aer? Ieși la o plimbare scurtă sau deschide fereastra. Ai nevoie să ceri iertare cuiva? Fă-o. Ai nevoie să stai puțin cu ochii închiși sau să asculți muzică? Go for it! Ai nevoie să vorbești cu cineva? Stabilește acum întâlnirea.

 2. Comunică – găsește pe cineva de la birou și de acasă în fața căruia să te poți deschide și vulnerabiliza. Și spune-i cât de des ce ai nevoie, ce simți, ce te frământă și de ce ai nevoie. Nu găsești sau n-ai încredere? Apelează la un psiholog sau un coach. Așa cum te duci la un dentist când te doare o măsea, de ce să nu mergi la un specialist când durerea este mentală,emoțională?

3. Hobby – asigură-te că îți respecți hobby-urile, pasiunile. Ele reprezintă cea mai sănătoasă supapă prin care putem elimina stresul acumulat.