Partea plină a paharului și gândirea pozitivă

2 decembrie 2022
Imagine articol CIPRA

Când te uiți la un pahar pe jumătate plin, ce vezi prima dată, partea plină sau goală? Unii vor spune că e pe jumătate plin, alții că e pe jumătate gol. Cu toții au dreptate. E un bun exercițiu atunci când vrei să verifici dacă te caracterizează gândirea pozitivă sau cea negativă.

Să fim nemulțumiți e mai ușor.  Parcă sunt antrenați să vedem ce nu a funcționat într-o situație, într-o relație sau care sunt părțile mai puțin bune ale unei persoane. Ne sare în ochi ce este negativ și ignorăm sau uităm repede părțile pozitive. Dar da, în orice situație, chiar și în unele care sunt cu adevărat rele, există o parte bună. 

Desigur, putem fi mulțumiți de anumite aspecte ale vieții noastre, în vreme ce altele ne creează disconfort. Respondenții care au participat la studiul CIPRA sunt mulțumiți în special de curățenia din casă (82%), de casa în care locuiesc (76%) și de alimentele pe care le consumă (70%). În schimb, 42% sunt nemulțumiți de echilibrul dintre viața profesională și de cea personală și de nivelul lor de energie.

Ce înseamnă când vezi partea goală

Cei care văd jumătatea goală sunt pesimiști. O trăsătură percepută ca fiind negativă și care, deși este păguboasă pe termen lung, totuși are o parte bună: pesimiștii sunt prevăzători. În plus, partea goală arată că mai este loc pentru a umple paharul. Totuși, gândind negativ tot timpul, vei rata toate lucrurile bune care vin la pachet cu cele rele. În altă ordine de idei, pesimiștii nu pot vedea dincolo de obstacole, se blochează și nu mai încearcă să găsească soluții. Cercetările au arătat că pesimiștii se îmbolnăvesc mai ușor decât optimiștii și se vindecă mai greu.

Dacă privim simbolul yin-yang, vom observa că în jumătatea neagră există o picătură albă, iar în jumătatea albă este o picătură neagră. De cele mai multe ori, pentru a vedea ce e benefic sau ce funcționează, trebuie doar să schimbăm perspectiva.

Ce înseamnă când vezi partea plină

E bine să vedem ce avem și să ne concentrăm pe ce este și nu pe ce lipsește. Mulți ar fi tentați să creadă că modul optimist de gândire trebuie apreciat, pentru că el aduce o stare de bine. Dar cu toate acestea, optimiștii nu sunt întotdeauna fericiți. Ei au tendința să vadă obstacolele ca pe oportunități, adică, sunt în stare să alchimizeze negativul în pozitiv. 

Studiile au arătat că optimismul face oamenii mai fericiți, mai sănătoși, mai răbdători, mai creativi, adaptabili și chiar mai bogați.

Explicația pentru gândirea negativă

„Gândirea pozitivă poate fi dificil de accesat. În multe feluri, negativismul este o reacţie de adaptare la un mediu în care e mai bine să te aştepţi la ce e mai rău ca să nu fii dezamăgit sau să nu te pui în pericol. De aceea, mintea trebuie convinsă că are sens să vedem şi partea plină a paharului şi că suntem în siguranţă”, spune Maria Postelnicu, psihoterapeut cognitiv-comportamental și consilier psihologic The Mind. 

Partea bună din cea negativă

Chiar dacă nu se observă de la prima vedere, partea bună trebuie căutată și conștientizată. Uneori se întâmplă lucruri bune, dar care se dovedesc în timp în detrimentul tău. Alteori, situații negative vin să ne învețe unele lucruri sau ne împing să evoluăm. Din zona de confort nu vom progresa niciodată, dar puși în dificultate vom căuta soluții pentru a ne fi bine.

Genetica, bate-o vina!

Și totuși, suntem pesimiști pentru că așa am învățat sau pentru e o trăsătură ce provine de la gene? Cercetările au arătat că genele joacă un rol important în felul în care privim lucrurile, pozitiv sau negativ. Însă, chiar dacă suntem predispuși genetic să privim partea negativă a lucrurilor, putem deveni optimiști cu o anumită practică. Altfel spus, cu puțin efort, este posibil să folosești lămâile pe care le primești în viață și să te delectezi cu limonada preparată din ele.

Cum ne antrenăm gândirea pozitivă

Secialistul ne recomandă câteva exerciţii pe care le putem face pentru a exersa gândirea pozitivă:

  • putem petrece timp în fiecare zi făcând o listă cu lucruri pentru care suntem recunoscători
  • putem porni de la întrebarea „ce am acum şi visam să am acum ceva ani?”
  • să învăţăm să ne întrebăm mereu dacă ceea ce noi gândim ne ajută să ajungem unde ne-am dori sau din contră, ne îngrădeşte
  • să ne învăţăm să căutăm cel puţin un lucru pozitiv pentru fiecare aspect negativ pe care îl observăm într-o situaţie” – Maria Postelnicu, psihoterapeut cognitiv-comportamental și consilier psihologic The Mind.

O poveste cu tâlc

Este dificil de înțeles cum un lucru rău poate avea o parte bună, dar povestea regelui care și-a tăiat un deget ne va da această nouă perspectivă.

Un rege mergea printr-o pădure cu suita sa, iar în popasul pe care l-a făcut, atunci când tăia pâinea cu spada și-a tăiat și un deget. Unul dintre supuși a început să râdă și să spună că poate un lucru bun se va întâmpla. Enervat, regele l-a aruncat într-o fântână și au pornit mai departe. Un grup de sălbatici i-a prins și regele a fost ales pentru a fi sacrificat zeului lor. Dar, când șeful tribului a observat că-i lipsește un deget, l-a cruțat. După ce a scăpat, regele s-a dus și-a salvat supusul din fântână, iar acesta i-a mulțumit că l-a aruncat acolo, altfel ar fi fost el sacrificat în locul regelui.

Așadar, să gândim pozitiv!

Distribuie acest articol