Protejarea sănătății mentale, pe agenda eurodeputaților

8 septembrie 2022
0 Comentarii
Imagine articol CIPRA

Pandemia de COVID-19, dar și proximitatea conflictului din Ucraina și efectele negative ale acestora asupra economiei i-au determinat pe eurodeputați să tragă un semnal de alarmă în privința presiunii asupra sănătății mentale a populației Uniunii Europene. 

De altfel, un raport al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European arată că 64% dintre tinerii între 18 și 34 de ani erau expuși riscului de depresie în 2021. Cauzele – lipsa unui loc de muncă și a perspectivelor financiare și educaționale, precum și singurătatea și izolarea socială.

Studiul CIPRA Obiceiurile cu risc crescut care au un impact direct asupra calității vieții românilor indică faptul că principalii factori care generează stres sunt: contextul de pandemie COVID-19 (46%), situația financiară (40%) și lipsa timpului (34%) – mai ales în cazul celor cu vârste între 25 și 34 ani.

Propunere: 2023, dedicat sănătății mentale

În aceste condiții, oficialii europeni iau în calcul varianta ca anul 2023 să fie numit Anul UE pentru o bună sănătate mentală.

În raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European sunt menționate și măsuri concrete ce trebuie adoptate de țările membre UE.

De exemplu, există solicitarea ca fiecare stat al blocului comunitar să recunoască nivelul ridicat al problemelor de sănătate mentală legate de muncă și să găsească modalități de a ajuta la prevenirea acestora. În plus, oficialii europeni subliniază necesitatea de a stopa violența, discriminarea și hărțuirea la locul de muncă.

Și munca la distanță este vizată de raportul Comisiei

Astfel, fiecare stat membru UE ar trebui să aibă cerințe minime pentru munca la distanță, cu asigurarea unor condiții optime de muncă a angajaților care optează pentru work from home. În plus, oficialii europeni subliniază faptul că e nevoie de ore de lucru flexibile pentru a ajuta la atenuarea stresului legat de muncă. De asemenea, se discută despre importanța educației în domeniul sănătății mentale, dar și despre formarea angajatorilor în acest domeniu.

Deconectarea, un drept garantat în Uniunea Europeană

La începutul anului 2021, a fost adoptata o inițiativă a Parlamentului European prin care este solicitat un act legislativ al Uniunii care să garanteze cetățenilor europeni dreptul de a se deconecta digital, fără teama de repercusiuni. Practic, eurodeputații cer reguli clare pentru cei care lucrează de acasă, astfel încât să fie stabilite condițiile de muncă, orele de lucru, dar și cele de odihnă. Inițiativa vine în condițiile în care după izbucnirea pandemiei, lucrul de acasă a înlocuit mersul la birou. Numai că în multe cazuri, angajaților le este dificil să separe viața personală de cea profesională. Comisia Europeană trebuie astfel să propună statelor europene o serie de reglementari care să ajute angajații să nu mai simtă acea presiune continuă de a fi mereu conectați la emailul de la birou.

Distribuie acest articol