Cum se ține corect postul intermitent

16 iunie 2025
Imagine articol CIPRA

Un stil de alimentație din ce în ce mai popular, care presupune restricții în privința intervalelor de timp în care care se pot consuma alimente, postul intermitent are multe beneficii și rezultate excelente. Dar pentru ca lucrurile să funcționeze și efortul tău să nu fie în zadar, există o serie de reguli de care să ții cont. Ne-a explicat în detaliu despre ele dr. Oana Pop, expert CIPRA.

Postul intermitent (cunoscut și ca fasting) este practicat în primul rând cu scopul de a pierde excesul de kilograme.  În plus, această metodă oferă un repaus organismului și sistemului digestiv, contribuind la arderea excesului de grăsimi, favorizează reînnoirea celulelor și încetinește îmbătrânirea. Nu presupune  renunțarea la anumite categorii de alimente, ci stabilirea unor intervale stricte și cât mai scurte de timp în care ai voie să mănânci și pe care le poți alege astfel încât să ți se potrivească și să le poți respecta.

14% dintre respondenții studiului CIPRA au folosit metoda fasting, majoritatea (36%) pentru o perioadă cuprinsă între 1-3 săptămâni, bărbații reușind într-un procent mai ridicat să folosească acest stil alimentar pentru o perioadă îndelungată. Totodată, 47% dintre respondenți sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de greutatea lor actuală, iar 25% nemulțumiți sau foarte nemulțumiți. 

Alege un tip de post intermitent potrivit stilului tău de viață!

post intermitent

Dr. Oana Pop, expert CIPRA, descrie cele mai frecvente variante de post intermitent.

  • 16:8 – 16 ore de post, 8 ore de alimentație (ex: 12:00–20:00).
  • 14:10 – variantă mai blândă, potrivită pentru începători.
  • 5:2 – 5 zile alimentație normală, 2 zile cu aport caloric redus (500-600 kcal).
  • Alternate Day Fasting – zile cu alimentație obișnuită alternate cu zile de restricție calorică.

🔹 Important: în orele de repaus alimentar nu ai voie să consumi decât apă, cafea sau ceaiuri neîndulcite. Orice aliment care conține calorii este interzis. Așadar, până când te obișnuiești, începe cu 14:10 (14 ore de post și 10 ore în care ai voie să mănânci) dacă nu ai mai practicat postul intermitent.

Calitatea alimentelor contează enorm

Postul intermitent NU compensează o dietă dezechilibrată, explică specialistul. În fereastra de alimentație nu ai voie să mănânci chiar orice și nici oricât – aceste este un mit. Pentru reușita postului intermitent, este important să nu faci excese calorice în orele în care poți mânca, ci să mănânci cu moderație, astfel încât să nu depășești necesarul tău caloric zilnic. Iată recomandările dr. Oana Pop:

  • Optează pentru alimente integrale, bogate în fibre, proteine, grăsimi sănătoase.
  • Evită alimentele ultraprocesate, cu zahăr adăugat sau grăsimi trans.
  • Hidratează-te adecvat (apă, ceaiuri neîndulcite, cafea neagră în post).

Sfatul expertului. Ascultă-ți corpul!

Postul intermitent nu este pentru toată lumea. Poate să nu fie potrivit dacă:

  • Ai antecedente de tulburări de alimentație.
  • Ai hipoglicemie frecventă sau suferi de afecțiuni endocrine nediagnosticate.
  • Ai o masă corporală foarte scăzută sau ești gravidă/alăptezi.

🔹 Sfat: Dacă apar amețeli, oboseală accentuată sau iritabilitate severă, reevaluează metoda.

Combină fasting-ul cu activitate fizică moderată

Exercițiile fizice ușoare spre moderate (mers alert, yoga, Pilates, antrenamente de forță de intensitate medie) sunt bine tolerate în post. Dr. Oana Pop recomandă ca,  dacă faci antrenamente intense, să programezi mesele astfel încât să incluzi o masă post-antrenament pentru refacere.

Se pare că este mai benefic să consumi mesele în prima parte a zilei (ex: 8:00–16:00) decât târziu în seară. Sincronizarea cu ritmul biologic susține metabolismul și sănătatea cardiovasculară.

Dr. Oana Pop

Fasting pe termen lung? Fii cu analizele la zi!

Postul intermitent nu este o soluție universală. Dacă nu aduce beneficii vizibile sau apare dezechilibru hormonal, metabolic sau emoțional, trebuie regândită abordarea. Dacă ții post intermitent pentru perioade mai lungi de timp este recomandat: să monitorizezi glicemia, colesterolul, hemoglobina glicozilată, insulinemia; să verifici statusul tiroidian și nivelurile de vitamine și minerale (ex: B12, vitamina D, fier), explică dr. Oana Pop.

Distribuie acest articol