Oboseala digitală. De ce scrollingul nu înseamnă odihnă

După o zi aglomerată, câteva minute pe rețelele sociale, un episod din serialul preferat sau un joc pe telefon par modalități la îndemână de relaxare. Dar cât de mult ne odihnim, de fapt, atunci când stăm în fața ecranelor? Și de ce se întâmplă uneori să ne simțim mai obosiți după o oră de scrolling decât înainte? Explică expertul CIPRA.

Matei Stănculescu, psihoterapeut, cofondator EKA și expert CIPRA, explică de ce asociem ecranele cu relaxarea, ce diferențe există între activitățile digitale și cum putem recunoaște momentul în care timpul petrecut online începe să ne afecteze starea de bine.

Întrebați ce anume consideră că le oferă momente de răsfăț, 44% dintre respondenții studiului CIPRA au menționat consumul de zahăr. Tot 44% au indicat timpul petrecut în fața ecranelor, fie că este vorba despre vizionarea filmelor, jocuri sau navigarea pe rețelele sociale.

De ce asociem ecranele cu relaxarea

Pentru că ecranul oferă cel mai rapid și la îndemână mecanism de deconectare și „anestezie emoțională” de la grijile zilei, explică expertul. „Creierul nostru caută mereu calea cu cel mai mic consum de energie, iar ecranul îi livrează stimulare și dopamină instant, fără niciun efort fizic sau de planificare. Pare varianta ideală de „no-brainer”, o relaxare pasivă în care noi doar primim conținut. Doar că, în realitate, această relaxare este o mare păcăleală: noi avem impresia că ne odihnim, dar creierul muncește din plin în culise.”

Mai obosit după o oră de scrolling decât înainte? 

Matei Stănculescu spune despre scrolling că nu este odihnă, ci o suprasolicitare cognitivă și biologică masivă. „Dincolo de avalanșa de micro-informații și emoții contrastante pe care le procesăm într-un timp record, există un efort invizibil uriaș la nivel de percepție. În realitate, un ecran nu ne livrează o mișcare fluidă continuă, ci o succesiune rapidă de cadre statice, practic poze peste poze. Creierul nostru este nevoit să muncească permanent pentru a completa cadrele și detaliile lipsă dintre frame-uri, astfel încât să ne construiască nouă iluzia fluidității și a mișcării continue. Acest proces continuu de reconstrucție vizuală, combinat cu atenția fragmentată, epuizează resursele sistemului nervos și duce direct la oboseală mentală profundă.”

Filme, jocuri sau social media: ce ne relaxează mai mult

L-am întrebat pe Matei dacă există o diferență, din perspectiva creierului și a relaxării, între a vedea un film, a te juca și a sta pe social media. Ne-a răspuns că da, iar diferența ține de felul în care urmărim o poveste cap-coadă și de modul în care ne punem mintea la treabă:

• Filmul / serialul are un fir logic clar pe care îl urmărești ușor. Creierul intră într-o stare de relaxare ghidată, empatizează cu personajele și se lasă purtat de acțiune, fără să fie nevoit să sară de la o idee la alta în fiecare secundă.
• Gamingul nu te relaxează neapărat pentru că îți oprești creierul, ci dimpotrivă: îl pui la muncă într-o cu totul altă direcție decât în activitatea de zi cu zi. Îi oferi alte puzzle-uri și provocări de rezolvat, într-un context ales 100% de tine. Creierului îi place mult asta, pentru că intră într-o zonă de joc, explorare și competitivitate, unde simte că deține controlul.
• Social media fragmentează cel mai mult atenția: este un bombardament haotic de stimuli fără început și sfârșit, ținând creierul într-o căutare continuă și obositoare de noutate.

De fapt, toate trei pot fi o formă de relaxare în regulă, atâta timp cât le alocăm perioade decente de timp și nu stăm cu orele. Dar, dacă tragem linie, de departe cea mai păcătoasă și obositoare dintre ele rămâne social media, explică expertul.

5 semne că timpul petrecut în fața ecranelor te obosește

Semnalele că timpul petrecut în fața ecranelor nu ne mai relaxează, ci începe să ne obosească sunt în primul rând corporale și psihice:

• Când închidem ochii, continuăm să „fim acolo”, adică rulăm scene din film, refacem trasee din joc sau procesăm mecanic frânturi din ce am văzut pe ecran și pur și simplu nu ne putem deconecta. Ăsta e un semn clar că am stat mult prea mult.
• Tensiune oculară, dureri de cap sau rigiditate în zona gâtului și a umerilor.
• O senzație de gol interior, apatie sau iritabilitate când închidem ecranul.
• Dificultatea de a adormi sau senzația de „minte încețoșată”.
• Intrarea pe „pilot automat”, momentul în care derulăm mecanic ecranul, fără să mai reținem ce am văzut acum câteva secunde.

Cum reducem oboseala digitală: 3 recomandări ale psihologului

Cheia nu este abstinența radicală, ci consumul intenționat:

1. Întreabă-te înainte de a debloca ecranul: „Ce caut acum aici?” (o pauză reală, conexiune sau doar fug de o sarcină neplăcută?).
2. Creează zone și momente-tampon: fără ecrane în primele 30 de minute după trezire și în ultima oră înainte de somn, pentru a lăsa sistemul nervos să se regleze.
3. Alternanța senzorială: echilibrează stimularea digitală cu activități ancorate în corp și simțuri (o plimbare fără căști, câteva respirații conștiente, o discuție față în față sau mișcare fizică).