„Boala timpului“: de ce simțim că nu ne ajunge timpul și cum putem recâștiga echilibrul

Într-o epocă în care viteza pare să fie moneda de schimb a eficienței, timpul, singura resursă neregenerabilă, a devenit simultan cel mai râvnit și cel mai abuzat element al existenței noastre, crede Bianca Dragomir, antropolog, expert CIPRA. Nu întâmplător, o proporție semnificativă a populației resimte tot mai acut lipsa timpului, într-o formă cronică de presiune psihică și fizică, denumită de unii specialiști în sănătatea mintală „boala timpului“. Citește în continuare sfaturile oferite expertul nostru pentru a evita să trăiești zilnic pe pilot automat.

Un studiu recent realizat de CIPRA confirmă dorința oamenilor de a face cât mai multe în timpul pe care îl au, dar mai ales corelat cu nevoile din viața personală.

44% dintre respondenți afirmă că și-ar dori să aibă curajul de a face schimbări în viața lor pentru a o îmbunătăți, în timp ce 52% doresc să se organizeze mai bine, iar numărul acestora a crescut față de anul 2023, care indica un procent de 44%. Această creștere semnalează în primul rând o conștientizare tot mai profundă a dezechilibrului între consumul de energie din viața profesională și timpul alocat pentru viața personală, explică Bianca Dragomir.

Conceptul „boala timpului“ („time sickness“) 

Este un concept inventat și menționat pentru prima oară de dr. Larry Dossy în cartea „Space, Time & Medicine“ (1982) pentru a descrie senzația că timpul trece mult prea repede și că niciodată nu avem timp suficient pentru ce ne dorim să realizăm. Nu este un diagnostic medical oficial, dar efectele sale sunt bine documentate în psihologie și sănătate publică: anxietate, insomnie, iritabilitate, depresie, lipsă de concentrare, și în cazuri avansate, burnout.

Aceste cifre nu sunt doar statistici; sunt simptome ale unei realități mai profunde – o criză de timp existențial, care nu se referă doar la lipsa orelor „suficiente“ într-o zi, ci la o incapacitate tot mai pronunțată de a trăi prezentul cu sens.

Boala timpului: mai mult decât o simplă grabă

Când suferim de ceea ce numim „boala timpului“, trăim mai ales sub presiunea de a face „totul, acum“. O stare psihologică și fiziologică ce derivă din suprasolicitare cronică, multitasking compulsiv, incapacitate de a ne deconecta. Suntem tot timpul conectați la rețele sociale, la sarcini de bifat, la strategii prin care să atingem succesul.

Multitaskingul – odinioară perceput ca o abilitate lăudabilă – s-a dovedit, în numeroase studii, contraproductiv. Creierul uman nu este proiectat să facă față la stimuli multipli de intensitate ridicată, fără costuri. De exemplu, când încercăm să răspundem la e-mailuri dar în același timp participăm la ședințe, răspundem la mesaje în drum spre casă sau gândim proiecte importante în timp ce gătim cina, ne risipim energia vitală.

Cum putem ieși din această spirală?

Soluțiile nu sunt simple, dar nici imposibile. Cheia este reapropierea timpului personal – o reconfigurare profundă a felului în care relaționăm cu timpul, spune Bianca Dragomir. Expertul CIPRA ne recomandă:

1. Reconfigurarea priorităților

Mulți dintre noi trăim conform priorităților impuse din exterior – așteptări ale angajatorilor, ale părinților, ale rețelelor sociale. Un prim pas important este să ne întrebăm: Ce e cu adevărat important pentru mine?

Dacă 52% dintre respondenți spun că vor să se organizeze mai bine, nu vorbim doar de time management, ci de un management al valorilor personale. Organizarea nu este doar despre agende, ci despre delimitarea clară a ceea ce contează. Nu înseamnă că îți neglijezi job-ul, din contră, s-ar putea să ai mai multă energie pentru el când nu se află mereu pe primul loc în topul priorităților tale.

2. Micro-ritualuri

Inspirându-ne din antropologia ritualurilor, putem introduce în viața noastră micro-ritualuri zilnice care să funcționeze ca „ieșiri din flux“: o pauză reală de 15 minute fără telefon, un moment de respirație conștientă, o cină în liniște, zile de odihnă și doar atât. Aceste momente ne aduc înapoi în prezent.

3. Refuzul multitaskingului

Un act de rebeliune contemporană este să faci un singur lucru odată. În loc să scrii un email în timp ce asculți podcasturi, încearcă să dedici toată atenția unei singure activități. Este dificil la început, dar are un efect profund de reechilibrare psihică. Este foarte posibil să ajungi să faci toate activitățile mult mai eficient decât dacă ai încerca să le bifezi pe toate deodată.

4. Vacanța ca act de vindecare

Datele studiului CIPRA arată că 41% dintre respondenți doresc mai multe vacanțe. Nu e un moft, e o nevoie profundă de regenerare. O vacanță nu este doar o evadare, ci o reinițiere – un ritual de desprindere de rutina zilnică și reîntoarcere cu perspective noi. Ia-ți de câte ori ai nevoie vacanța pe care o meriți. Bineînțeles, poate nu poți face asta chiar de fiecare dată când îți dorești, dar începe măcar prin a prioritiza vacanțele, nu numai deadline-urile.

5. Timp pentru comunitate și relații

37% dintre respondenții studiului CIPRA vor o viață socială mai activă. Relațiile umane autentice sunt una dintre cele mai puternice ancore împotriva stresului. Nu doar discuțiile online, ci prezența fizică, empatia, gestul de a asculta cu adevărat.