Evită drumul de la burnout la depresie 

Depresia și anxietatea sunt două probleme din ce în ce mai des întâlnite, mai ales în rândul tinerilor. Află cum viața profesională împlinită te poate face nefericit și care sunt situațiile – de evitat – care duc de la burnout la depresie.

Depresia poate fi declanșată de o multitudine de factori, iar unul dintre aceștia este epuizarea. Institutul Național de Sănătate Publică ne informează că 1 din 8 persoane din lume are o tulburare mintală (potrivit unui studiu realizat de OMS). Adulții tineri cu vârste cuprinse între 19-30 ani suferă cel mai des de anxietate și depresie, care afectează câteva sute de milioane de oameni.

Din studiul CIPRA reiese că 50% dintre români sunt mulțumiți de echilibrul între viața personală și cea profesională, 44% sunt stresați de lipsa timpului, iar 14% se simt copleșiți de gradul de încărcare de la job.

O problemă de amploare

Burnout-ul a fost recunoscut oficial de către Organizatia Mondială a Sănătății ca fiind un sindrom profesional însoțit, de cele mai multe ori, de boli cardiovasculare, hipertensiune arterială sau depresie.

Dacă, până de curând, acest termen făcea referire la situațiile extreme cărora erau nevoite să le facă față anumite categorii profesionale, precum medici, asistente, pompieri, ofițeri de poliție etc, astăzi starea de burnout s-a extins la nivelul tuturor categoriilor sociale.

Când se ajunge la burnout, epuizarea mintală și depresia fac pereche și se vor manifesta în toate sferele vieții.

Cum recunoști riscul de a ajunge de la burnout la depresie

Burnout-ul, rezultat dintr-o viață profesională prea plină, prea puțin spațiu personal și lipsa odihnei suficiente poate avea numeroase consecințe profesionale și personale, cu manifestări precum epuizare, depresie severă, lipsă acută de energie, dezinteres total față de viață. Primul pas în redobândirea echilibrului este o pauză pentru revizuirea tuturor priorităților profesionale și personale.

Cum se iese din starea de burnout? 

Pentru orice persoană care se confruntă cu o astfel de stare este indicată o mică vacanță, să se detașeze câteva zile de zona profesională, să se odihnească suficient, să petreacă timp în natură și să caute să practice activități relaxante, pentru menținerea unui tonus bun, iar practicarea unui hobby va contribui la starea de bine. Dacă lucrurile recomandate mai sus nu vor schimba nimic și nu vor contribui la redobândirea echilibrului interior, este bine ca persoana afectată să solicite ajutor specializat.

Sfatul specialistului

Matei Stănculescu, psiholog, trainer și coach ACC, cofondator Centru Eka, expert CIPRA ne-a ajutat cu câteva sfaturi de ajutor.
„Ești o mamă casnică și realizezi că de la ora 6 dimineața până la ora 23.00 nu faci altceva decât să speli, să întinzi, să gătești, să calci ș.a.m.d. sau ești un angajat care la ora 23.00 încă mai trimite mail-uri stând cu laptopul în pat? Felicitări, înseamnă că te afli pe o autostradă către burnout. Motivul? Evident, muncești prea mult, indiferent de specificul muncii. Consecințele? Nu mai ai timp pentru tine, faci lucrurile din ce în ce mai greu, somnul nu mai este odihnitor, mesele tale sunt haotice etc. Toate astea trebuie să fie un mare semnal de alarmă. Ce e de făcut?

1.      Observă cât de mare este dezechilibrul. Raportează-te la un ideal teoretic de 8 ore somn, 8 ore muncă, 8 ore pentru propriile bucurii/nevoi.

2.      Găsește modalități de a pune granițe între cele 3 planuri. Un psiholog sau un coach te-ar putea ajuta.

3.      Fă în așa fel încât să nu treacă o zi fără să-ți faci o bucurie. Pune-o în calendar dacă e nevoie. 

4.      Ajută enorm sportul, plimbările, joaca, vacanțele (oricât de scurte ar fi), ieșirile cu prietenii sau familia etc.“