Carbohidrații nu pot lipsi dintr-o alimentație echilibrată

De-a lungul anilor, carbohidrații au căpătat o reputație proastă. Sunt asociați cu intoleranța la gluten și cu kilogramele în plus, însă ei rămân principala noastră sursă de energie.

Într-un studiu CIPRA privind obiceiurile cu impact direct asupra calității vieții, 64% dintre respondenți au declarat că mâncarea pe care o consumă le oferă o stare de bine și le livrează necesarul din totalul energetic zilnic, iar 62% dintre aceștia consideră că alimentația îi ajută la menținerea stării de sănătate.

Ei bine, carbohidrații fac parte dintre cei trei macronutrienți cheie de care organismul are nevoie pentru energie, alături de grăsimi și proteine. Dr. Șerban Damian, expert CIPRA, ne spune care sunt sursele de evitat.

Nu toți carbohidrații sunt răi

Când spunem carbohidrați ne gândim la pâine, paste, cartofi și dulciuri, însă îi găsim, de asemenea, în alimente precum legume bogate în fibre, fructe, cereale sau lactate. „Carbohidrații sunt de diferite tipuri și nu trebuie să îi privim ca și cum ar fi nocivi sau de evitat. Evident că atunci când vorbim de carbohidrați simpli, așa cum este zahărul, există riscuri asociate dacă îi consumăm în exces. Aceste zaharuri simple pot fi <ascunse> în anumite alimente, așa cum ar fi produsele de panificație, conservele, sosurile, ca să nu mai vorbim de sucuri și dulciuri”, precizează Șerban Damian, medic și nutriționist sportiv.

Zahărul adăugat este periculos și ar trebui consumat cu moderație, pentru că poate duce la creșterea în greutate, la îmbătrânirea prematură și la apariția cariilor. Dar zaharurile naturale nu fac rău, câtă vreme avem o dietă echilibrată.

Rolul carbohidraților

Sursa de energie primară a creierului este glucoza, iar alimentele bogate în carbohidrați o oferă din plin. Când mâncăm carbohidrați, organismul le descompune în molecule mai mici, care sunt apoi absorbite în sânge și se transformă în energie pentru toate celulele noastre. Excesul de carbohidrați este stocat în mușchi sub formă de glicogen, iar când depozitele de glicogen sunt pline, carbohidrații se transformă în grăsime. Acesta este motivul pentru care au reputație proastă. Dar, dacă noi consumăm energie – de exemplu, prin sport – după ce mâncăm carbohidrați, balanța se echilibrează!

Carbohidrații complecși pot crește numărul de bacterii intestinale sănătoase. Tot carbohidrații sunt esențiali în producerea serotoninei, cea care ne face să ne simțim bine, iar atunci când cantitatea este prea mică sau prea mare, producția de hormon tiroidian T3 se poate modifica.

Să excludem carbohidrații este imposibil

Expertul CIPRA, dr. Șerban Damian spune că nu este posibil și nici de dorit să excludem complet carbohidrații din meniul zilnic. „Chiar și cele mai drastice diete ketogenice, care se concentrează pe alimente bogate în grăsimi și proteine, tot mai conțin 5-10% carbohidrați. Organismul nostru este proiectat să funcționeze (și) cu carbohidrați ca sursă de energie. Există diferențe între populațiile planetei, în ceea ce privește procentul de carbohidrați în alimentație, în funcție de accesul la anumite tipuri de alimente, dar, în general, aportul de carbohidrați acoperă mai mult de jumătate din necesarul caloric, la mare parte din omenire”, precizează Șerban Damian.

Lipsa unei cantități suficiente de carbohidrați în alimentație poate cauza probleme serioase de sănătate. „Cu cât e mai redus aportul de carbohidrați, cu atât e mai mare efortul metabolic al organismului. Studiile arată că pe termen lung, o dietă cu prea puțini carbohidrați poate crește riscul de boli cardiovasculare, cancere, deficiențe de minerale și vitamine – din cauza faptului că sunt excluse din alimentație o mulțime de alimente benefice pentru sănătate, spre exemplu fructe, legume, cereale, lapte)”, explică specialistul.

Cei mai buni sunt carbohidrații complecși, cei cu absorbție lentă, iar printre cele mai bune surse pentru aceștia se numără quinoa, cerealele integrale, orezul integral, cartofii dulci.