Multe probleme, aceeași cauză: stresul

Stresul face parte din viața omului modern, însă atunci când avem parte de el în exces, ne poate afecta dramatic sănătatea și starea de bine. Primii care se dereglează sunt hormonii, așadar dr. Emin Mammadov, medic specialist endocrinologie, ne-a ajutat cu câteva sfaturi ca să ne fie mai ușor să recunoaștem semnalele de alarmă pe care ni le transmite organismul.

Cu toții avem responsabilități profesionale, familiale, financiare și diferiți alți factori care ne stresează într-o măsură mai mică sau mai mare, de la un vecin gălăgios, până la un trafic aglomerat, un șef cicălitor sau un copil neastâmpărat. Presiunea pe care o resimțim când suntem stresați ne face să fim anxioși, dezechilibrați, irascibili, neputincioși. Iar starea de sănătate și calitatea vieții noastre sunt fără doar și poate influențate de stres.

Conform studiului CIPRA, principalii factori care generează stres sunt contextul actual de pandemie COVID-19 (46%), situația financiară (40%) și lipsa timpului (34%) – mai ales în cazul celor cu vârsta între 25 și 34 ani. 

Ce este stresul

Stresul este, de fapt, orice agresiune la care suntem expuși, fizică sau emoțională, după cum explică în continuare dr. Emin Mammadov.

„Stresul in termenii medicali nu se referă numai la stresul psihoemoțional, ci la orice situație suprasolicitantă sau periculoasă. Aici putem să includem o răceală mai puternică, o fractură sau alte traumatisme, o durere mai intensă, indiferent de cauză… Lista poate fi foarte lungă.
Însă nu numai situațiile patologice (legate de boală) sunt considerate un stres, ci putem să vorbim și de stresul provocat de lipsa de somn sau de dereglarea ritmului de somn prin munca în ture de noapte (mulți hormoni au variații diurnale în funcție de orele de zi sau noapte, acest ritm fiind dereglat), deshidratarea, foamea, activitatea fizică intensă etc.“

Ce se întâmplă în corpul nostru
când suntem stresați

Indiferent de tipul de stres la care suntem supuși, răspunsul organismului este similar, spune specialistul. „Se eliberează hormonii care ne ajută să ne adaptăm situației. Cel mai important hormon de stres este cortizolul, care se produce în glandele suprarenale (mici organe situate deasupra rinichilor). Cortizolul este un hormon vital, el ne mobilizează organismul, ajutându-l să treacă prin situația solicitantă. Alți hormoni, foarte cunoscuți ca hormonii de stres, sunt adrenalina și noradrenalina, produși predominant tot în suprarenale. Sigur că se modifică și secreția altor hormoni.“

Când stresul este cronic, lucrurile se complică. La fel și simptomele

Dacă dozele mici sau ocazionale de stres sunt bine suportate de organism, atunci când stresul devine o constantă în viața cuiva, mecanismele de apărare cedează. „Dacă răspunsul fiziologic la stres acut este „dirijat” prin adaptarea nivelului hormonal, atunci când stresul este cronic, răspunsul nu mai este bine controlat și l-aș caracteriza prin „oboseala dirijorului”. Așa se explică eliberarea nepotrivită de hormoni de stres, care pot trezi pacientul noaptea cu senzații descrise ca atac de panică (lipsă de aer, de nod în gât sau strângere de gât, palpitații, transpirații, tremor, țiuit în urechi și foarte pronunțată anxietate, chiar și senzația de frică).“

 În ultima vreme, din ce în ce mai des întâlnim pacienți cu așa-numitul „sindrom burnout”, care se referă exact la epuizarea mecanismelor de adaptare. Pacientul nu se mai poate concentra la activitățile profesionale, este foarte obosit și iritat, nu are somn odihnitor, de multe ori se suprapun simptome de depresie și anxietate, modificări ponderale (creștere sau scădere în greutate). Chiar și infertilitatea (mai des la femei) poate fi legată de stres, prin mai multe mecanisme.

Dr. Emin Mammadov

Investigații multe, rezolvare simplă: relaxarea

Cu timpul, în condiții de stres scade imunitatea, crește tensiune arterială, apar simptome precum insomnia, durerile de cap, oboseala, lipsa poftei de mâncare sau dimpotrivă, mâncatul excesiv (binge eating). 

„Mulți pacienți caută explicația la cardiologie (pentru palpitații și tensiune arterială crescută), endocrinologie sau ORL (pentru senzație de nod în gât), ginecologie și endocrinologie (pentru dereglări menstruale), neurologie (pentru dureri de cap) etc. Se recoltează multe analize, printre care și cele hormonale, însă este foarte important ca rezultatele să fie interpretate în context pentru a deosebi patologia endocrină de adaptarea organismului la stres. Un exemplu des întâlnit este o creștere de prolactină care se interpretează ca fiind cauza dereglărilor menstruale și infertilității, însă ea poate crește ca răspuns la stres.“